Stiu ca am incercat sa nu arat si partea asta a Elenei dar e cazul sa vorbesc si despre asta.
Ieri a avut o criza de nervi si sincer nici numai stiu de la ce a inceput...problema este ca ma simte obosita, stresata si ingandurata de tot ce s-a intamplat luna lui august legat de evaluarile anuale..
Reactioneaza foarte urat si nu poate fi controlata.Mai rau este ca o apuca pe strada si are opozitia foarte puternic dezvoltata iar aceste manifestari de nervozitate se lasa cu aruncat jucarii, rupt hartii si plansete in hohote..Am incercat cu ceva gen " pedeapsa'.Sa ii iau poneii..mai rau a facut..Ma credeti ca nici nu vreau sa ma gandesc prin ce momente grele am trecut la asta asistand si fratele cel mic.Are tendinta afara daca se supara sa alerge si frica cea mare deriva din faptul ca se poate duce in fata masinii...
Am plecat de acasa putin si a apucat-o chiar cand am coborat din autobuz..Eram la trecerea de pietno si cred ca de 3 ori s-a facut verde si a refuzat sa treaca strada...
Imi doresc din suflet sa se linisteasca.Linistea ei depinde de a mea..iar eu de o luna sunt terminata asta pt au ajuns la concluzia ca autismul a disparut si ca doar intarziere mentala mai are....
Criza de nervi de ieri a continuat seara la intoarcerea acasa.In acele momente nu se poate controla si pe mine ma duce la disperare incercand sa o calmez si sa o inteleg...S-a suparat foarte tare cum de cateva luni nu a mai facut-o..
Sunt foarte necajita si suparata ca nu sunt inteleasa si ca la prima vedere pare un copil ok dar ea ascunde multe probleme pe toate planurile si faptul ca stie cum o cheama si este cat de cat prezenta nu arata ca ea e recuperata si numai are nevoie de nimic.mental este la 7 ani.ea la 11 ani se joaca inca cu poneii..ea in parc se joaca cu copilasi de 5-6 ani...ea este inca copil..si nu preadolescent asa cum ii spune varsta biologica..
Asta e fata nevazuta a autismului.....